Ergonomie

Ergonomia scaunelor profesionale

În trecut se acorda o atenţie minimă spaţiilor şi dotărilor locurilor de muncă din domeniul industrial. În prezent, proiectarea şi dispunerea optimă a unui loc de muncă nu este doar o chestiune socială, ci reprezintă aspectul principal al succesului economic al unei companii. Concordanţa între locurile de muncă adecvate din punct de vedere economic şi fiziologic este destul de frecvent un subiect de discuţie între conducere şi echipele de lucru din întreprinderi, dar şi între experţii din acest domeniu sau între cadrele medicale.

În general, condiţiile de muncă şi mediul de lucru ar trebui să se adapteze fizionomiei, anatomiei, capacităţii de putere, nevoilor psihice ş.a. ale omului. Aceasta este o condiţie indispensabilă pentru a se atinge un nivel ridicat şi permanent al performanţelor personale şi, implicit, o eficienţă economică a întreprinderii, pe ansamblu.



A sta jos sau a sta în picioare

În ciuda efectelor negative, poziţia de lucru în şezut este considerată a fi avantajoasă în comparaţie cu poziţia de lucru în picioare. Este caracterizată printr-un consum energetic mai redus, printr-o mai puţină solicitare a membrelor inferioare, printr-o solicitare mai redusă a sistemului circulator şi, comparativ cu poziţia în picioare, oferă o stabilitate mai bună, permite un randament mai bun al activităţilor cu cerinţe de coordonare precisă şi, nu în ultimul rând, executarea cu uşurinţă a unor sarcini cu cerinţe vizuale, dar şi altele.


Accentul pe coloana vertebrală

Creşterea permanentă a nivelului de dezvoltare tehnologică a dus la o mai mare nevoie de profesii cu caracter sedentar al locului de muncă. Creşte timpul mediu petrecut în şezut, atât în decursul activităţilor de muncă, cât şi în afara acestora. Coloana vertebrală este elementul principal de susţinere a poziţiei verticale a corpului. Omul o foloseşte în permanenţă , indiferent dacă la locul de muncă stă jos sau în picioare. Din punct de vedere ale solicitării aparatului locomotor şi al coloanei vertebrale, statul jos mult timp are o serie de consecinţe negative, în special asupra susţinerii corpului, prin solicitarea sistemului muscular şi de ligamente, prin deformarea discurilor intervertebrale etc.


Scaunul este o componentă importantă a dotărilor ergonomice de la locul de muncă

În cazul multor profesii, scaunul este chiar unul dintre cele mai importante instrumente de lucru. Dacă omul stă jos în permanenţă, scaunul este în contact continuu cu corpul, având în aceste cazuri o influenţă mai mare asupra sănătăţii omului, comparativ cu alte dotări. O şedere incorectă aduce după sine o solicitare energetică mai mare, asociată cu poziţia neadecvată a corpului sau cu evitarea stărilor dureroase. Bineînţeles că ar fi mei eficient ca această energie pierdută să fie utilizată în scopul muncii propriu-zise. Unii specialişti în ergonomie susţin că în multe cazuri pierderile din rezervele de energie pot ajunge la 30 %!


Şederea dinamică

Un scaun profesional ergonomic permite aşa-zisa şedere dinamică. Practic, asta înseamnă că după un timp de şedere ne schimbăm poziţia, adică înălţimea sau unghiul şezutului ori spătarului scaunului, astfel încât să prevenim durerile musculare. Controlul fără probleme, cu posibilitate de reglare în timpul şederii, este o condiţie prealabilă pentru şederea dinamică confortabilă. Periodicitatea schimbării este dată de percepţia individuală a nevoilor fiecărui utilizator. De aceea este necesară urmărirea unei astfel de nevoi şi, mai ales, practicarea acestui regim. În acest mod se creşte într-o mare măsură randamentul muncii, se îmbunătăţeşte circulaţia sanguină şi se previne oboseala prematură.


Moduri de şedere în timpul lucrului

În principiu, diferenţiem trei poziţii de bază în timpul şederii, pe care le aplicăm în funcţie de caracterul activităţii de muncă. Este vorba despre o şedere frontală, medie şi posterioară.

Dacă vorbim despre compatibilitatea unei poziţii cu o anumită activitate, nu ne gândim la o şedere rigidă, ci la schimbarea ocazională a centrului de greutate, a unghiurilor şi înălţimilor la care este reglat scaunul faţă de apropierea de poziţia dată. Posibilitatea de schimbare a poziţiilor menţionate în timpul lucrul susţine dinamica şederii. Modul de şedere este influenţat e designul scaunului, de dispunerea locului de muncă şi de obiceiurile individuale.